Ciufuțenia nu-și are locul în servicii

Când vorbim de relații cu publicul, vorbim de servicii. Și eu lucrez în mediul ăsta și am tot lucrat de vreo 10 ani de acum. Da, unii clienți au dreptate, dar pe unii clienți pur și simplu îți vine să-i ”mănânci”. Asta nu înseamnă că trebuie să te comporți ca un ciufut dacă ai avut o zi proastă.

Ieri, 22.06.2015, Carrefour Galați, raionul de legume și fructe, trecut de ora 20:00. Am un obicei să pun fructele și legumele la pungi și apoi să merg la coadă să fie cântărite. Lucur pe care l-am făcut și în data menționată.

Numai că din grabă am pus o pungă cu portocale pe masă la cântărit și în vâltoarea punerii produselor etichetate înapoi în coș, am luat și punga aia cu portocale și am pus-o în coș înainte de a fi etichetată. Ok, am greșit. Atât mi-a trebuit: ”Dar ce faceți?! Puneți produsele alea într-o ordine!” îmi zice pe un ton răstit doamna. Nu m-au deranjat cuvintele cât m-a deranjat tonul. Am zâmbit și am încercat să trec peste moment. M-am uitat îndelung la ecusonul ei. N-am să-i spun numele în acest articol, că nu vreau să stric ziua unui om care a avut o zi mai proastă. Și am decis să-mi văd de treabă. Dar nu toată lumea e la fel și nu tolerează stările de ciufuțenie.

Tot la același Carrefour a pățit și soția mea un lucur similar la raionul cu pește. Ea întreabă: ”Peștele ăla este eviscerat?”, iar vânzătoarea răspunde foc și pară: ”Cum să fie eviscerat doamnă?”. Am apărut imediat în zonă auzind discuția. Noroc de o colegă de-a doamnei care a preluat discuția cu soția mea simțind că colega ei a dat-o cu bâta în baltă. Și culmea, au găsit pește eviscerat. Și totul s-a întâmplat foarte bine, colega cealaltă a fost extrem de amabilă.

Să nu credeți că e o chestie generală. La Carrefour Galați (cel de la mall) găsesc deseori cei mai amabili oameni din zona asta de servicii. Și asta în marea majoritate. Cazurile menționate au un singur scop: să subliniez că oamenii ciufuți nu au ce căuta în servicii, nu să arăt cu degetul Carrefour sau MedLife, că suntem oameni normali la cap și nu putem controla la secundă stările toturor oamenilor din companie.

Da, vorbeam și de MedLife. Azi, 23.06.2015, a sunat soția după ora 14:00 pe numărul standard de programări (la MedLife București). A răspuns o doamnă care a pus-o să repete ce a zis pentru că nu a auzit. Pentru că era cineva pe la MedLife care țipa pe acolo și probabil angajații de la call center nu auzeau ok. Tonul discuției a fost nepotrivit, de parcă soția trebuia să se roage pentru o reprogramare. La finalul discuției consilierul i-a închis telefonul în nas soției lăsând-o pe aceasta cu vorba în gură (la revedere...).  La fel e vorba de ton, nu de cuvinte. Pentru că tonul face muzica. Totuși, jos pălăria pentru sistemul MedLife de feedback. După încheierea apelului, Irina a fost sunată de un sistem automat de preluare a feedback-ului. La fix ca să dea un feedback relevant, la cald. Bune sistemele astea uneori.

Dragă Carrefour și MedLife, nu e o reclamație, e doar un feedback. Dacă nu îmi plăceau mai mult decât îmi displăceau serviciile voastre, nu aveam ocazia să povestesc aceste experiențe :) Dar companiile voastre au fost doar un suport pentru a adresa ideea de bază a acestui articol: oamenii ciufuți nu au ce căuta în servicii. Chiar dacă vând cartofi în piață sau servicii scumpe.