Părerea mea despre ANAF, bacșiș și registrul de bani personali

Se putea nunta fără sluta? Hop și eu cu niște păreri despre ANAF, noile legi legate de bacșiș și treaba cu registrul de bani personali.

Despre ANAF. Inițial nu aveam o părere foarte bună despre acțiunile lor pline de exces de zel. După ce excesul de zel s-a mai domolit (sper), iar lucrurile s-au mai calibrat, am început să revin la sentimente mai bune față de ANAF. De ce? Păi, toată lumea vrea libertate, unii chiar sunt un pic rebeli. E ok treaba asta. Și eu vreau libertate și eu vreau să fiu un pic rebel uneori.

Însă, indiferent de persoanele cu care am stat de vorbă, toată lumea, dar absolut toată lumea îmi zice că își dorește o țară mai bună. De asemenea, toată lumea, dar absolut toată lumea vrea respect pentru drepturi. Cum se pot respecta drepturile cetățenilor? Prin legi. Unele bune. Altele discutabile. Iar unde-i lege, nu-i tocmeală. Așa că huiduiala aia pentru ANAF (din Vama Veche) mi s-a părut de prost gust.

Toți vrem o țară mai bună unde să se respecte legea, dar nu ne prea place atunci când legea ni se aplică nouă. Cum vine asta? E un pic în contradicție cu ce ne dorim, de fapt, nu? Să înceapă controalele la ăia mari, că ăia sunt hoții principali. Corect. Sunt de acord cu asta. Însă legea trebuie să fie respectată de toată lumea. Nu selectiv. E un prim pas de autoeducare în acest sens. Indiferent când îi vor prinde pe ăia mari, trebuie să ne pregătim mental că oricât de mărunți am fi vom da la un moment dat piept cu legea. Hai să vedem ce putem noi schimba la noi și după aia la capra vecinului. Pentru că, altfel, e ca și cum eu m-aș oftica că sunt luat la rost că întârzii la muncă zicând că în alte firme se întârzie la muncă fără probleme.

Nu e relevant. Trebuie să-mi văd de ograda mea. E ca și cum aș face o crimă și aș zice, luați-i mai întâi pe ăia de la ISIS că ei sunt problema principală și omoară o grămadă de oameni, nu pe mine care am făcut doar o singură crimă. Ce fac alții, e treaba lor. Ce facem noi, e treaba noastră.

Despre treaba cu bacșișul. Când se va plăti totul cu cardul (și va exista control total, că asta se dorește), abia atunci va putea fi aplicată legea asta 100%. Până atunci, e un pic cam forțată. Dacă e lege, e lege. Ok, atunci când se poate da bon fiscal pentru bacșiș să se dea. Dar atunci când merg cu taxiul sau atunci când mi se aduce o pizza acasă, mi se pare aberant să te duci după bonul fiscal la sediu. Oameni buni, tocmai de asta am comandat pizza la domiciliu, ca să nu mă mai deplasez undeva. Și da, dacă un serviciu de tip servire, livrare, tuns etc. mi s-a părut ok, e plăcerea mea să las un bacșiș omului ăla.

Despre treaba cu registrul de bani personali. E o corvoadă în plus pentru angajați și un potențial motiv de a aplica amenzi în cazul unui control de la autoritățile statului. Și încă un afiș de rahat care să-ți umple pereții unității cu ”În această unitate nu se primește bacșiș”. Un fel de supracontrol la treaba cu bacșișul. Inutil. Pentru că oamenii își vor ascunde banii ”sub preș” dacă vor să fenteze sistemul. Mă rog, vor găsi soluții să facă asta. Plus că, de ce trebuie să știe toată lumea câți bani am în buzunar când vin la muncă? Nu e un pic de încălcare a intimității?