Succesul tine in continuare de atitudine
Imaginează-ți că la compania de rahat în care te afli niște boși au o ședință cu șeful tău din middle management, care se află în zona aia mai mult cu numele decât cu rezultatele. Trebuie să se ajungă la o decizie de gen: cine rămâne, cine pleacă? În momentul când sunt rezultate slabe și le-ai încercat pe toate, cam acolo se ajunge. Da, din păcate atât de tranșant.
Tu ești Gigi Friptul. N-ai treabă cu ședința respectivă, că oricum ești de părere că astfel de ședințe între boși sunt doar noi oportunități pentru șeful tău de rahat să frece menta împreună cu top managementul la o cafea și la o sticlă de apă plată gratuită. La urma urmei tu ești oricum bun la tine în departament. Ești chiar un lider de opinie uneori și te simți bine în pielea ta de expert. Și pe bună dreptate ești un expert pentru că, în final, cu intervenții de la top management care sar peste șeful tău de rahat, vei face ceea ce trebuie până la urmă.
Voiai doar să primești ordinele direct de la CEO, că doar ăla e în măsură să dicteze chestii. Restul intermediarilor oricum sunt niște lacheți care au pupat în fund pe cine trebuie și încă mai pupă cu drag și spor. Pe scurt, compania e de rahat, middle managerii sunt de rahat, însă eu sunt bun pe ceea ce fac (execuție) și oricum e nasol că sunt mereu plătit mai prost decât p***a aia proastă și blondă care se trezește că trebuie să facem chestii când ea nici nu are habar pe ce lume se află.
Colegii din firmă cam știu cum stă treaba. Trebuie să te abordeze cu mănuși chirurgicale și chiar te amuzi teribil când vine unul mai nou care ți se adresează cu ”dumneavoastră”. Profiți de treaba asta ca să ai motive de caterincă cu ai tăi colegi de birou care te venerează ca pe un semi-zeu. Și mai bagi și două-trei glume pe Vasilică Învăsăcelul care e nou și ca să se adapteze încearcă să fie și el pe plac acolo în comunitate, încercând în același timp să-și facă treaba cu bună dispoziție și atitudine pozitivă.
Timpul trece, leafa merge și ajungi să crezi că ești de neînlocuit. Pentru simplul fapt că puștanii din zonă nu știu chestiile de esență, pe care în acest moment doar tu le știi. Îți place să le povestești cum se face treaba și că orice nu îți place ție sunt doar simple mizerii incalificabile. Și îți place să vezi cum li se sticlesc ochii când le zici ceva nou. Pentru tine e ca și cum i-ai oferit un orgasm unei vedete din filmele pentru adulți. Te simți bine și apoi pleci spre casă, loc în care ai învățat deja cum să te supui. Însă vine a doua zi de muncă, unde abia aștepți să ajungi și să te simți bine pentru că ești bun. De multe ori te amuzi cum șeful tău direct vine să îți ceară ceva. Îi vezi disperarea în ochi și faci o glumă la care va râde tot departamentul. Deja ziua ta a început așa cum trebuie. Cum ar spune cocalarii, ești deja boss. Însă top managementul cere rezultate eficiente. Și la ședințele alea de rahat încep să creeze indicatori de performanță și alți indici în aparență inutili. Acei indicatori vor dovedi că nu ești chiar de înlocuit și că sunt deja 3 persoane de la tine din birou care așteaptă o oportunitate de promovare și dezvoltare. Da, lacheți din ăia care sunt mereu cu zâmbetul pe buze și dispuși să învețe chestii noi, fără să li se pară ”niște mizerii”.
Și la ședința aia se stabilește că ești cel mai bun. Dar că atitudinea ta este de tot rahatul. Închei cu două întrebări: 1. Dacă s-ar face disponibilizări la acea ședință, cine crezi că va părăsi echipa? 2. Dacă s-ar face promovări la acea ședință, cine crezi că va obține postul?
Întrebări frecvente
De ce nu e suficient sa fii bun tehnic la job?
Pentru ca la sedintele de management se discuta si atitudinea, nu doar executia. In articol, personajul este recunoscut drept cel mai bun pe partea de executie, dar concluzia sedintei este ca atitudinea lui este de tot rahatul. Cand top managementul cere rezultate eficiente si introduce indicatori de performanta, aparenta de om de neinlocuit dispare.
Ce inseamna sa te crezi de neinlocuit la munca?
Inseamna sa presupui ca doar tu stii chestiile de esenta si ca cei mai tineri din echipa nu se descurca fara tine. Articolul arata ca indicatorii de performanta introdusi de top management pot dovedi contrariul: exista deja trei persoane din acelasi birou care asteapta o oportunitate de promovare si dezvoltare.
Cine are sanse mai mari la promovare intr-o echipa?
Cei care sunt dispusi sa invete lucruri noi si nu considera sarcinile niste mizerii. In text apare exemplul lui Vasilica Invasacelul, noul venit care incearca sa se adapteze, sa fie pe plac in comunitate si sa-si faca treaba cu buna dispozitie si atitudine pozitiva, spre deosebire de expertul cu caterinca.
De ce e riscant sa iti dispretuiesti seful direct si compania?
Pentru ca dispretul se vede in comportament: glume pe seama sefului in fata departamentului, etichetarea colegilor drept lachei si convingerea ca doar CEO-ul are dreptul sa dea ordine. Aceasta atitudine ajunge subiect de discutie exact in sedintele in care se decide cine ramane si cine pleaca.
Învață AI în 21 de zile, gratuit
Comentarii
5 comentarii
Cam multă gargara pentru aproape nimic! 80% vrăjeală și 20% informație utila. Ai scăzut prea mult nivelul. Oare chiar nu se poate și altfel?
Sper ca nu te simti acuma.
Nu este cazul. Citesc in acest articol prea multe scuze,vaicareli,etc ....gargara. Este inutil. Nu vad nimic valoros. Te vreau mai bun de atat! Ceea ce spui in acest articol este adevarat dar total irelevant . Astept si alte comentarii aici din partea altor cititori. Deocamdata nimic....
Dap, așa este. La capitolul comentarii mai greu la articole din astea.
Cumva esti middle manager-ul din poveste? Oricare este raspunsul tau e irelevant (sa te citez). Omu' si-a spus un punct vedere. Nu trebuia sa te invete ceva, nu trebuia sa fie inca un curs. Pur si simplu e o povestioara mica spusa probabil din experienta proprie (IDK).